Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (rezumat literar)

Rezumat pe scurt

  • Romanul Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu, transfigurează epopeic epoca lui Ştefan cel Mare, în perioada ei de apogeu.
  • Este structurat în trei volume: Ucenicia lui Ionuţ, Izvorul Alb şi Oamenii măriei sale.
  • Principalele dimensiuni ale lumii medievale urmărite în acest roman sunt iubirea, miticul şi eroicul.

Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar) - crispedia.ro

Rezumat pe larg

Roman epopeic, de evocare a unei epoci aureolate, Fraţii Jderi reconstituie momente de capacitate mitică din viaţa unei colectivităţi. În centrul romanului se află familia lui Manole Păr-Negru, comis al ţinutului Timiş, din Moldova de Jos. Fiecare dintre fiii săi întruchipează un sector al societăţii medievale şi explică în ce constă forţa principelui exemplar, pentru că Jderii sunt oamenii măriei sale. Astfel, Simion are în grijă herghelia domnească şi este destinat să fie următorul comis de Timiş, Nicodim este călugăr-cărturar, Cristea este vistiernicul Curţii, iar Dămian face negustorie în Ţara Leşească nu atât pentru câştig, cât pentru a aduna informaţii utile pentru voievodul Moldovei. Mezinul familiei se numeşte Ionuţ şi locul lui în lume nu s-a hotărât încă.

Romanul este structurat în trei volume mari. În care se urmăresc principalele dimensiuni ale lumii medievale: iubirea, miticul şi eroicul. Primul volum, intitulat Ucenicia lui Ionuţ, are în centru o poveste despre dragoste şi prietenie. Ionuţ Jder, abia ieşit din copilărie (are 17 ani), se bucură de privilegiul de a fi chemat la Curte pentru a dobândi codul cavalerului medieval, împreună cu Alixăndrel-vodă, fiul lui Ştefan cel Mare. În scurt timp, eroul trăieşte prima lui dilemă morală; după ce prinţul îi încredinţează taina lui cea mare - iubirea pentru Nasta -, consfinţind astfel un legământ de prietenie cavalerească, Ionuţ află că există sentimente mai puternice decât orice jurământ de onoare.

Se îndrăgosteşte la rândul lui de aceeaşi fată şi are confirmarea că este cel preferat. Chinuit de alegerea pe care o are de făcut între iubire şi prietenia lui Alexăndrel, el îşi uită misiunea de viitor om al măriei sale. O întâmplare nefericită pune capăt primei lui experienţe mature; Nasta este răpită de tătari, iar prinţul se află în primejdie. Cu ajutorul lui Simion Jder, Alixăndrel este salvat, iar Ionuţ pleacă în căutarea Nastei, pe care însă n-o va mai găsi în viaţă.

Cel de-al II-lea volum, Izvorul Alb, urmăreşte frământările lui Ştefan cel Mare înainte de lupta de la Podul înalt. Voievodul are nevoie de o confirmare; de aceea porneşte în căutarea unui pustnic pentru a căpăta sfatul cel bun. Călătoria spre Izvorul Alb are funcţii iniţiatice; povestea despre destinul eremitului şi despre ultimul bour alb conferă operei un caracter fabulos. Sihastrul murise şi Ştefan se întoarce în cetate. Are un vis simbolic din care înţelege că trebuie să pornească război împotriva turcilor.

Oamenii măriei sale, ultimul volum, cuprinde pregătirile pentru marea luptă. Evenimentul istoric este dezvoltat în amănunte cotidiene, iar bătălia propriu-zisă este povestită într-un spaţiu restrâns. Comisul Manole şi fiul său Simion mor pe câmpul de luptă, iar călugărul Nicodim consemnează în ceaslov biruinţa lui Ştefan. Ionuţ, după ce săvârşeşte act de penitenţă la Sfântul Munte, se întoarce la Timiş, pentru a lua locul tatălui său, cel de comis al Timişului.

Romanul se desfăşoară pe mai multe planuri narative, marcate de aventuri, precum răpirea Maruşcăi şi eliberarea ei de către Simion, după o urmărire tensionată, de relatarea unor tradiţii medievale şi a vieţii de la curtea comisului. Scriitorul inserează de-a lungul operei scrisori de epocă, fragmente de cronică, producţiuni folclorice, episoade pitoreşti (ca cel despre hoţul Gogolea), sau elemente mitice (prezentarea starostelui Căliman), întregind impresia de frescă socială amănunţită şi pitorească.

Check Also

Luceafărul, de Mihai Eminescu (comentariu literar)

Capodopera liricii eminesciene şi culmea cea mai înaltă a poeziei româneşti, poemul Luceafărul a apărut …

Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu (comentariu literar)

Romanul Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu, a apărut în anul 1922 şi are ca punct …

La ţigănci, de Mircea Eliade (comentariu literar)

Nuvela La ţigănci a fost scrisă în 1959 şi marchează începutul unei noi faze în …

Patul lui Procust, de Camil Petrescu (comentariu literar)

Al doilea roman al lui Camil Petrescu (1894-1957), Patul lui Procust, apare în 1933, la …

Malul Siretului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar)

Scriitorul şi opera Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost cel mai mare scriitor al epocii preeminesciene, …