Tag Archives: Rezumate literare

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (rezumat literar, comentariu literar)

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în 1881 în revista „Convorbiri literare”. Episodul întâi are o desfăşurare amplă, evocatoare, epopeică, fiind alcătuit din patru tablouri cu o netă individualitate artistică. Primul tablou are înfăţişarea unei legende feerice: un tânăr sultan doarme ca un îndrăgostit romantic sub ferestrele iubitei – mlădioasa Malcatun – şi visează că Luna, prefăcută în fecioară (motivul va fi inversat în Luceafărul) îl cheamă într-un straniu joc nupţial, scris în cartea vieţii ca o pecetluire de destin. Luna dispare, imaginea se tulbură şi visul ia o altă direcţie: …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (rezumat literar)

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, este definită ca scriere în versuri, cu caracter liric, prin care se exprimă sentimente de indignare sau de dispreţ, de ridiculizare şi condamnare, cu accente satirice, a viciilor şi aspectelor negative, ridicole ale societăţii. În contrast cu Mircea, Baiazid, ale cărui oşti trecuseră Dunărea „în sunet de fanfară” – cu orgoliul zgomotos al cotropitorilor dintotdeauna – , este plin de înfumurare şi de mânie abia reţinută, când află că românii nu primesc să i se închine. Discursul lui începe cu o întrebare de o retorică violentă: „Cum? Când lumea mi-i deschisă, a privi gândeşti că …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, conţine, la un nivel artistic desăvârşit, ideile sociale şi politice ale lui Eminescu, credinţa lui că patria este o realitate istorică, pentru menţinerea şi înălţarea căreia poporul a făcut eforturi de milenii, luptând şi sacrificându-se pentru liberate şi independenţă. Revolta titanică, pamfletară, a poetului se îndreaptă împotriva „beţiei de cuvinte”, a demagogiei, împotriva politicienilor interesaţi, care spetează public sentimentul sublim al patriei, transformându-l într-un instrument de parvenire şi dominaţie. Aceştia se detaşează net de adevăraţii patrioţi, pentru că, – zice Eminescu -: „naţionalitatea se simte cu inima şi nu se vorbeşte numai cu gura; ceea …

Read More »

Ion, de Liviu Rebreanu (rezumat literar)

Geneza romanului Liviu Rebreanu nota în Jurnal experienţele de viaţă, care au influenţat scrierea romanului: Dialogul cu un ţăran, pe nume Ion Pop al Glanetaşului, care îşi exprima credinţa că toate necazurile ţăranului vin din faptul că nu are pământ; Scena în care un ţăran sărută pământul: „Am văzut-o acum trei decenii; scena aceasta s-a petrecut pe hotarul satului Prislop”; Întâmplarea prin care trece o fată frumoasă din satul Prislop, bătută de tatăl ei pentru că păcătuise: „Rodovica era, în realitate, o fată drăguţă. S-o facem în roman urâtă. Pe Ion să-l punem că a fost în dragoste cu altă …

Read More »

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă (rezumat literar)

Variante, surse Basmul Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă, a fost publicat în „Convorbiri literare” şi reprodus de Mihai Eminescu în „Timpul” în 1877; variantele populare în număr de 16 sunt înregistrate după această dată; Textul reprezintă locul de confluenţă a nenumărate simboluri şi tradiţii din toate părţile lumii; Există mai multe ipoteze despre sursele acestui basm: folcloriştii raportează basmul lui Creangă la canoanele speciei, la schemele ei tipice; critica literară a remarcat realismul din basm. Ovidiu Bârlea consideră că basmul a ajuns la noi din Orientul Apropiat, pentru că fântâna aminteşte de deşerturile Arabiei, iar Harap-Alb este un nume …

Read More »

Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (rezumat literar)

Rezumat pe scurt Romanul Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu, transfigurează epopeic epoca lui Ştefan cel Mare, în perioada ei de apogeu. Este structurat în trei volume: Ucenicia lui Ionuţ, Izvorul Alb şi Oamenii măriei sale. Principalele dimensiuni ale lumii medievale urmărite în acest roman sunt iubirea, miticul şi eroicul. Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar) – crispedia.ro Rezumat pe larg Roman epopeic, de evocare a unei epoci aureolate, Fraţii Jderi reconstituie momente de capacitate mitică din viaţa unei colectivităţi. În centrul romanului se află familia lui Manole Păr-Negru, comis al ţinutului Timiş, din Moldova de Jos. Fiecare …

Read More »

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale (rezumat literar)

Ion Luca Caragiale (1852-1912), dramaturg şi prozator, a fost un observator lucid şi ironic al societăţii româneşti din vremea lui, un scriitor realist şi moralizator, un excepţional creator de Oameni şi de viaţă. Comediile sale – O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului, O noapte furtunoasă şi Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea -, ilustrează un spirit de observaţie necruţător pentru cunoaşterea firii umane, de aceea personajele lui trăiesc în orice epocă prin vicii, impostură, ridicol şi prostie. El foloseşte cu măiestrie satira şi sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societăţii româneşti şi a contura personaje dominate de o tară (defect) morală reprezentativă pentru …

Read More »

Moara cu noroc, de Ioan Slavici (rezumat literar)

Rezumat pe scurt Ghiţă, un cizmar, cu viaţă modestă, hotărăşte să-şi îmbunătăţească existenţa şi ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc. Aceasta este aşezată la răscruce de drumuri, în loc pustiu, lângă o moară părăsită, aşa încât principalii clienţi sunt drumeţi şi mai ales porcarii care îşi pasc turmele în luncile şi pădurile din preajmă. Pentru a sta la Moara cu noroc, Ghiţă trebuie să devină omul lui Lică, sămădăul. Nehotărât între a accepta compromisul şi a-l trăda pe Lică, Ghiţă îşi prăpădeşte agoniseala, îşi ucide nevasta şi, în cele din urmă, îşi pierde viaţa. Moara cu noroc …

Read More »

Lostriţa, de Vasile Voiculescu (rezumat literar)

Rezumat pe scurt Lostriţa, de Vasile Voiculescu, este o povestire romantică, în care fantasticul se construieşte pe simboluri mitice. Atmosfera de basm este creată printr-un discurs auctorial participativ: scriitorul avertizează de la bun început că lostriţa este o forţă diabolică a adâncurilor. Personajul trăieşte seducţia răului pentru că îi lipseşte smerenia (nu avea frică de nimic), iar apoi se depărtează de Dumnezeu. Rezumat pe larg Povestirea Lostriţa se înscrie în fantasticul de tip romantic, fiind construită în maniera unui basm, cu rădăcini mitice; în stilul specific prozei voiculesciene, sunt inserate de-a lungul povestirii numeroase elemente simbolice, preluate din credinţele româneşti, …

Read More »