Tag Archives: Romane

Ion, de Liviu Rebreanu (rezumat literar)

Geneza romanului Liviu Rebreanu nota în Jurnal experienţele de viaţă, care au influenţat scrierea romanului: Dialogul cu un ţăran, pe nume Ion Pop al Glanetaşului, care îşi exprima credinţa că toate necazurile ţăranului vin din faptul că nu are pământ; Scena în care un ţăran sărută pământul: „Am văzut-o acum trei decenii; scena aceasta s-a petrecut pe hotarul satului Prislop”; Întâmplarea prin care trece o fată frumoasă din satul Prislop, bătută de tatăl ei pentru că păcătuise: „Rodovica era, în realitate, o fată drăguţă. S-o facem în roman urâtă. Pe Ion să-l punem că a fost în dragoste cu altă …

Read More »

Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu (comentariu literar)

Romanul Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu, a apărut în anul 1922 şi are ca punct de plecare un fapt din viaţa fratelui scriitorului, Emil Rebreanu, ofiţer în armata austro-ungară, condamnat la moarte şi spânzurat pe frontul de la Ghimeş-Palanca, acuzat că ar fi încercat să treacă în liniile româneşti. Scriitorul motivează geneza romanului său în Mărturisiri (1932): „Fără de tragedia fratelui meu – Pădurea spânzuraţilor sau n-ar fi ieşit deloc, sau ar fi avut o înfăţişare anemică, livrescă, precum au toate cărţile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie şi înviorătoare pe care numai experienţa vieţii o zămisleşte …

Read More »

Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (rezumat literar)

Rezumat pe scurt Romanul Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu, transfigurează epopeic epoca lui Ştefan cel Mare, în perioada ei de apogeu. Este structurat în trei volume: Ucenicia lui Ionuţ, Izvorul Alb şi Oamenii măriei sale. Principalele dimensiuni ale lumii medievale urmărite în acest roman sunt iubirea, miticul şi eroicul. Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar) – crispedia.ro Rezumat pe larg Roman epopeic, de evocare a unei epoci aureolate, Fraţii Jderi reconstituie momente de capacitate mitică din viaţa unei colectivităţi. În centrul romanului se află familia lui Manole Păr-Negru, comis al ţinutului Timiş, din Moldova de Jos. Fiecare …

Read More »

La ţigănci, de Mircea Eliade (comentariu literar)

Nuvela La ţigănci a fost scrisă în 1959 şi marchează începutul unei noi faze în creaţia literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice româneşti. Ieşirea din timp şi spaţiu şi trăirea în două planuri existenţiale constituie o temă frecventă în nuvelele şi romanele fantastice ale lui Mircea Eliade. În creaţia de dinainte de război, fantasticul avea ca suport practicile Yoga şi Tantra (Secretul doctorului Honigberger şi Nopţi la Serampore) sau mituri folclorice româneşti (Domnişoara Christina). În aceste lucrări, scriitorul crea două universuri distincte, real şi ireal, corespunzătoare dialecticii sacru – profan, expusă în lucrările sale …

Read More »

Patul lui Procust, de Camil Petrescu (comentariu literar)

Al doilea roman al lui Camil Petrescu (1894-1957), Patul lui Procust, apare în 1933, la numai trei ani după Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război şi constituie, un eveniment literar cu totul novator, consolidând modernitatea romanului românesc. Camil Petrescu fundamentează principiul sincronismului promovat de modernismul lovinescian, contribuind la europenizarea literaturii române prin noi categorii estetice (autenticitatea, substanţialitatea, relativismul, luciditatea) şi prin crearea personajului intelectual lucid şi analitic. Inspirat din estetica literară a lui Marcel Proust (Noua structură şi opera lui Marcel Proust) şi luând ca model cel mai sugestiv roman al scriitorului francez – „în căutarea timpului pierdut” …

Read More »

Enigma Otiliei, de George Călinescu (rezumat literar)

Enigma Otiliei îl va consacra pe George Călinescu ca romancier. Este receptat favorabil încă de la apariţie. Scriitorul vorbeşte despre roman răsturnând posibilele interpretări: Critica a încercat să găsească o identificare a Otiliei Mărculescu cu un personaj real, pe care autorul l-ar fi cunoscut, Călinescu dă, însă, un răspuns, inspirat din Gustave Flaubert, acestor supoziţii: „Otilia este «eroina mea lirică», proiecţia mea în afară, o imagine lunară şi feminină. Flaubertian aş putea spune şi eu: «Otilia c’est moi» […] Eroina este tipizarea mea fundamentală, în ipoteza feminină. Otilia este oglinda mea de argint”; S-au făcut analogii între personajele Felix Sima, …

Read More »

Moromeţii, de Marin Preda (comentariu literar)

Cu volumul I al romanului Moromeţii, din 1955, Marin Preda pune capăt unei îndelungi controverse din literatura şi critica românească privitoare la capacitatea ţăranului de a fi personaj de roman modern. Eugen Lovinescu, apărător al modernizării şi al citadinizării prozei, consideră ţăranul lipsit de complexitate sufletească şi, din această cauză, nepotrivit cu statutul de erou romanesc. La polul opus se plasează George Călinescu, cel care, comparând personajul lui Preda cu eroii-ţărani din operele lui Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, observă că autorul Moromeţilor renunţă la accentuarea laturii instinctuale a omului, punându-l într-o lumină nouă, care constă în consemnarea unei …

Read More »

Baltagul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar)

Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai de seamă prozatori din literatura română, a cărui operă vastă, originală şi variată constituie „un adevărat epos al mişcării poporului român prin timp, cu obiceiurile, cu instituţiile şi credinţele sale fundamentale” (Ovid S. Crohmălniceanu). Creaţie de maturitate, capodoperă a scriitorului, romanul Baltagul (1930) este definitoriu pentru universul epic sadovenian. Deşi de mai mică întindere faţă de monumentalul Fraţii Jderi, de exemplu, Baltagul are toate notele definitorii ale unui roman: specie epică în proză, cu o acţiune complexă şi amplă, desfăşurată, de regulă, pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase, cu conflicte puternice …

Read More »

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu (comentariu literar)

Înţelegerea textului Primul autor remarcabil de proză subiectivă în literatura noastră modernistă este Camil Petrescu, afirmat deopotrivă ca dramaturg (promotor al „teatrului de idei”), eseist înzestrat cu plăcerea speculaţiei estetic-filosofice (în lucrările Doctrina substanţei, Teze şi antiteze), poet livresc, publicist percutant şi informat în cele mai variate domenii. Chiar izbânzile sale narative Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) şi Patul lui Procust (1933), par nişte eseuri polemice, infuzate cu structuri epice în formule novatoare, care susţin convingerile intelec­tuale ale realizatorului lor, bazate pe mitul conştiinţei ca reprezentare subiectivă exemplară a zbuciumului omenesc lăuntric. Ultima noapte de dragoste, întâia …

Read More »

Amintiri din copilărie, de Ion Creangă (comentariu literar)

Pentru Ion Creangă, Amintirile din copilărie reprezintă o modalitate de retrăire subiectivă a copilăriei, o proiecţie fabuloasă a unui spaţiu şi a unui timp care se constituie în repere existenţiale fundamentale, atât pentru personaj, cât şi pentru cititorul dintotdeauna. Amintiri din copilărie nu seamănă însă cu genul ei proxim din alte literaturi, deoarece Creangă nu numai că îşi retrăieşte existenţa de odinioară, ci şi-o trăieşte şi pe cea prezentă, într-o pendulare permanentă între trecut şi prezent, între timpul narat şi timpul naraţiunii, la un loc cu atitudinile contrare implicate – nostalgie şi regret, dezamăgire şi singurătate. Structura Structura textului cuprinde …

Read More »